
Mi-a venit întrebarea asta de dimineață la cafea. Dacă trăiești mult timp în supraviețuire, anxietate, depresie sau durere încât acestea devin ca o a doua natură pentru tine, cum știi că ți-e bine?
ChatGPT:
E o întrebare profundă și importantă. Când ai trăit mult timp în supraviețuire, anxietate sau depresie, „binele” nu mai are un reper clar, pentru că te-ai obișnuit cu un anumit nivel de stres sau disconfort ca fiind normal.
Poate că „a-ți fi bine” nu e neapărat o stare absolută, ci mai degrabă o schimbare subtilă, o serie de mici semnale:
- Corpul tău se simte mai relaxat – respiri mai ușor, tensiunea din mușchi scade, ai mai multă energie.
- Mintea ta face mai puțin zgomot – gândurile nu mai sunt atât de copleșitoare sau critice, există mai multă claritate.
- Te simți în siguranță în prezent – nu te mai simți constant pe fugă, în alertă sau ca și cum trebuie să controlezi totul.
- Ai momente de bucurie autentică – poate doar un zâmbet spontan, o privire admirativă la ceva frumos, o clipă de liniște în care nu trebuie să fii altundeva.
- Nu mai simți că trebuie să demonstrezi ceva – poți doar fi, fără presiunea de a merita sau justifica asta.
Dacă ai fost mult timp în stare de supraviețuire, poate fi nevoie de exercițiu ca să recunoști starea de bine. La început, poate fi doar un sentiment ușor de spațiu interior, un moment în care îți dai voie să respiri.
Eu:
Si daca starile inca te coplesesc si nu mai acces la binele tau?
ChatGPT:
Atunci poate că „a-ți fi bine” nu înseamnă să te simți bine acum, ci să-ți creezi premisele pentru a ajunge acolo, chiar dacă nu le simți imediat.
Când stările te copleșesc și nu mai ai acces la binele tău, poate fi util să te întorci la lucrurile simple:
- Respirația – Nu trebuie să te simți bine, doar respiră mai lung și mai adânc.
- Corp și simțuri – Mângâie o textură plăcută, ține o cană caldă în palme, ascultă un sunet blând.
- Oprire și acceptare – „Ok, acum e greu. Și e ok să fie greu.” Fără presiunea de a schimba ceva imediat.
- O conexiune mică – Un mesaj trimis cuiva, o privire la ceva ce îți aduce aminte că nu ești singură.
- Un pas mărunt – Oricât de mic. Dacă pare imposibil să te ridici, poate doar să-ți miști degetele. Dacă nu poți ieși din casă, poate doar să deschizi fereastra.
Nu trebuie să ai acces la binele tău acum. Poate doar să-l ții minte ca pe o posibilitate. Și să-i faci loc, puțin câte puțin.
Cum se simte pentru tine ideea de a nu forța binele, ci doar de a-l lăsa să revină în ritmul lui?
Eu:
Cum poti fi alaturi de cineva care e coplesit de starile sale?
ChatGPT:
Să fii alături de cineva care e copleșit înseamnă, în primul rând, să fii acolo, fără să încerci să repari sau să dai soluții. Uneori, cea mai mare alinare vine din simplul fapt că persoana nu se simte singură în ce trăiește.
Cum poți susține pe cineva care se simte copleșit:
Fii prezent(ă), fără presiune
- Uneori, prezența ta tăcută e mai valoroasă decât orice cuvânt.
- Un „Sunt aici pentru tine” poate fi mai puternic decât un „Hai, gândește pozitiv.”
Ascultă fără să judeci sau să minimizezi
- Evită fraze de tipul „Nu mai fi trist(ă)” sau „Toată lumea trece prin asta.”
- Mai degrabă: „Îți aud durerea.”, „E ok să simți asta.”, „Sunt lângă tine.”
Întreabă ce are nevoie, fără să presupui
- „Cum pot să fiu aici pentru tine acum?”
- „Ai nevoie de liniște, de o îmbrățișare sau doar să te ascult?”
Ajută prin lucruri mici și concrete
- Dacă persoana nu are energie, poate o ajuți să-și ia o masă caldă sau să iasă puțin la aer.
- Dacă nu poate vorbi, poate doar îi trimiți un mesaj simplu, fără așteptare.
Respectă ritmul și spațiul ei
- Nu toată lumea vrea să vorbească despre ce simte imediat. Fii acolo fără să forțezi.
Amintește-i că nu e singură
- Poate nu are nevoie să i se spună că „totul va fi bine”, dar să știe că nu e singură în asta poate fi un sprijin enorm.